ICR are nevoie de cel puţin 15 milioane de euro pentru finanţarea programelor din 2013

În documentul semnat de conducerea ICR se precizează că atât sediul din Bucureşti al Institutului Cultural Român, cât şi filialele din teritoriu şi institutele culturale amplasate în străinătate se vor preocupa, fiecare, de creşterea resurselor extrabugetare şi de accesarea resurselor europene. Acele resurse extrabugetare şi programe europene care se obţin de o unitate - filiale sau institute - vor rămâne la dispoziţia acesteia, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

În 2011, bugetul aprobat de Parlament pentru Institutul Cultural Român a fost de 43 de milioane de lei, sumă considerată suficientă pentru o bună funcţionare a instituţiei de către fostul preşedinte al acesteia, Horia-Roman Patapievici.

Bugetul pentru 2012 aprobat de Parlament pentru ICR a fost identic cu cel din anul precedent. Însă, în urma rectificării bugetare din august, bugetul instituţiei fost redus cu o treime, la 28,5 milioane de lei. În condiţiile în care ICR angajase până la acel moment în proiecte suma de 29 de milioane de lei, instituţia are în prezent un deficit.

Institutul Cultural Român doreşte să continue în 2013 o serie de proiecte demarate în perioada anterioară conducerii lui Andrei Marga, printre care se numără:

• "Translation and Publication Support Programs" şi "Programul Publishing Romania", destinate traducerii şi publicării de autori români în străinătate - ICR va subvenţiona anual traducerea a cel puţin treizeci de autori români;

• programul EUNIC (European Union National Institutes for Culture);

• participarea la târgurile şi expoziţiile de carte românească în străinătate;

• programul "Bursele Institutului Cultural Român", care are ca scop sprijinirea talentelor autonome în efortul lor de pregătire specializată şi consacrare, sprijinirea unor activităţi culturale ale românilor din străinătate, sprijinirea traducătorilor străini de scrieri din limba română şi sprijinirea de jurnalişti străini în vederea documentării.

Astfel, în cadrul programului "Bursele Institutului Cultural Român" se vor acorda granturi muzicienilor, artiştilor plastici, cercetătorilor ştiinţifici, jurnaliştilor şi tinerilor români care trăiesc în afara României şi cărora le va fi sprijinit financiar un stagiu de pregătire şi documentare într-o instituţie din străinătate.

O certitudine este şi participarea României, în calitate de ţară invitată de onoare la Salonul de carte de la Paris, în 2013. Prezenţa României la cea de-a 33-a ediţie a Salon du Livre de la Paris, care a fost pusă până de curând sub semnul întrebării, din cauza schimbărilor care s-au petrecut la nivelul conducerii ICR, a fost confirmată pe 20 septembrie de reprezentanţii instituţiei.

Citeşte şi: România a confirmat că va participa ca invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris 2013

Pe de altă parte, noua conducere a ICR a anunţat că nu va sprijini "finanţări preferenţiale, la marginea legii, pentru activităţi cu rezultate adesea efemere". Potrivit comunicatului, "unele persoane au fost plătite cu sume neobişnuit de mari pentru activităţi cu impact, în fapt, redus, iar astăzi ele reacţionează vehement la orice schimbare". În acest context, conducerea instituţiei anunţă că se dezice de maniera de promovare a culturii române folosită de predecesori şi care a fost catalogată drept una "de favorizare a unora în dauna altora" şi anunţă că "va pune capăt desemnărilor în funcţii fără raţiuni profesionale, dar şi finanţărilor la marginea legii".

Astfel, pe lângă deja anunţata înfiinţare a unor filiale în oraşe mari ale provinciilor istorice româneşti - Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova -, ICR explorează posibilităţile de deschidere de institute culturale române la Beijing (China), Moscova (Rusia), Sao Paolo (Brazilia), Alexandria (Egipt), Atena (Grecia), München-Nürenberg (Germania) şi Kiev (Ucraina).

De asemenea, va fi reformată maniera de lucru a filialelor deja existente în străinătate şi care, potrivit conducerii ICR, au desfăşurat o activitate "ocazională şi cu impact relativ redus". ICR invocă nevoia de organizare de sedii proprii pentru filialele care nu beneficiază de un spaţiu propriu - în comunicat se face referire la ICR Bruxelles -, dar şi activităţile defectuoase ale altor filiale ale instituţiei. Din această perspectivă, conducerea ICR reproşează faptul că, de exemplu, la ICR New York s-ar fi desfăşurat cu precădere proiecte în care era specializat fostul director al filialei, Corina Şuteu - aceasta a demisionat la scurt timp după ce fosta conducere a ICR, în frunte cu preşedintele H.R. Patapievici, şi-a anunţat demisia -, în timp ce activităţile desfăşurate în ultima perioadă de ICR Istanbul au fost mai puţin de promovare a culturii române şi mai mult de "impresariat artistic".

Citeşte şi: Fosta conducere a ICR New York continuă independent Festivalul de Film Românesc

Acuzaţiile aduse ICR Istanbul au fost făcute prima dată pe 8 octombrie, de preşedintele ICR, Andrei Marga. Într-un document dat publicităţii şi numit "Extinderea programului Institutului Cultural Român «Dimitrie Cantemir» de la Istanbul", acesta precizează că se doreşte ca activitatea filialei sale de la Istanbul să depăşească stadiul de "impresariat artistic" şi să fie revizuit programul instituţiei, pentru a contribui la cunoaşterea şi prestigiul culturii române.

În răspuns la reproşurile conducerii ICR, Silvana Rachieru, directorul Institutului Cultural Român din Istanbul, a declarat pentru MEDIAFAX că "ICR Istanbul are o intensă activitate de promovare a culturii române şi de management cultural", o amplificare a activităţilor instituţiei depinzând foarte mult de resursele financiare de care aceasta beneficiază, iar, "în ultimii ani, bugetul ICR Istanbul a fost cel mai mic din reţeaua institutelor culturale".

Tot în cadrul programului de "Încheiere a organizării institutelor culturale române din afara ţării şi deschiderea de noi institute", dar şi ca parte a planului numit "Sincronizarea Institutului Cultural Român", preşedintele ICR a dispus, pe 20 septembrie, eliberarea din funcţie a directorului ICR Paris, Katia Dănilă, pe care a înlocuit-o cu Alexandru Dobrescu. Înlocuirea din funcţie a Katiei Dănilă a fost a doua schimbare care a avut loc la nivelul filialelor din străinătate ale ICR, după ce, la jumătatea lunii septembrie, Corina Şuteu şi Oana Radu au demisionat din funcţia de director, respectiv director adjunct al ICR New York. Corina Şuteu a fost înlocuită cu scriitoarea Doina Uricariu.

Citeşte şi: Marga propune 7 noi membri în Consiliul de Conducere al ICR, susţinuţi de asociaţiile de creatori

Ulterior, conducerea ICR a decis să le înlocuiască pe Sabra Daici, director al Institutului Cultural Român din Varşovia, cu Alexandra Nica-Zdaniuk, şi pe directorul ICR Budapesta, Brînduşa Armanca, cu Gabriela Matei.

Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie, prin vot în plenul Senatului. De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi de plenul Senatului pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.

Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, preşedintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţii Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au anunţat demisia.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece "de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului", ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de "identitatea naţională a românilor" de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena - cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

Citeşte şi: Nichita Stănescu, Dinu Lipatti şi Dumitru Ţepeneag, celebraţi la New York

Citeşte şi: Andrei Marga: Caloriferul este o invenţie transilvană, câţi ştiu de asta?